fbpx

Testare de auz

Am adaptat serviciile pe care le oferim pentru ca dumneavoastră să vă puteți bucura din plin de frumusețea sunetelor. De la testare de auz completă, până la consiliere în alegerea aparatelor auditive Phonak potrivite, suntem aici să vă ajutăm să alegeți soluția optimă.

Acuitatea auditivă este măsurată în diferite moduri. Un prim mod presupune observarea subiectului și a capacității acestuia de înțelegere a vorbirii la o intensitate normală sau în șoaptă. Totuși, există două probleme principale când vine vorba de acest tip de examinare.

În primul rând, este dificil de menținut o intensitate constantă a vorbirii. Pe de altă parte, vorbirea este compusă din sunete care diferă ca frecvență. Astfel, hipoacuzia, care este limitată la un interval precis de frecvențe, poate fi interpretată în mod eronat. De aceea, specialiștii măsoară gradul de pierdere a auzului printr-o serie de teste audiologice specifice.

Determinarea pragurilor auditive

Pentru determinarea pragurilor auditive, subiectul este supus unui test de audiometrie tonală liminară. O senzație auditivă rezultă din stimularea sistemului auditiv printr-un sunet de intensitate și frecvență diferite. Sunetul cel mai încet pe care o persoană îl poate auzi este considerat „prag de auz” și se marchează pe audiogramă în dreptul intensității și frecvenței respective.

Pentru nevoile clinice, este suficientă testare de auz în plaja de frecvențe 125 – 8000 Hz. Se testează separat auzul de la fiecare ureche, atât în conducere aeriană, cât și în conducere osoasă. Testarea pentru conducerea aeriană se face cu căști, iar cea pentru conducere osoasă cu ajutorul unui vibrator plasat pe mastoidă. După găsirea pragurilor în conducere aeriană, se caută pragurile în conducere osoasă. 

Testare de auz Ototon Audiologie

Primul pas în vederea îmbunătățirii auzului dvs. este efectuarea de către specialist, a unui test (audiogramă) pentru stabilirea gradului hipoacuziei. Acesta reprezintă o evaluare personalizată a specificului auzului.

Nu există motive de îngrijorare pe parcursul testării auzului, aceasta având rolul de a fi informativă și utilă pentru dumneavoastră.

Testarea auzului se face în camere special echipate, iar specialistul vă va adresa o serie de întrebări pentru a putea determina cauza dar și situațiile cele mai dificile și cum să le faceți față. 

Pași testare de auz

Testare de auz - Anamneza

Testare de auz - Anamneză

Fiecare testare de auz începe cu o analiză generală a modului dvs. de viață. Printr-o discuție liberă cu specialistul nostru, acesta va putea înțelege exact care sunt nevoile dvs.. Întrebări ca „În ce medii vă aflați cel mai frecvent?” sau „Ce medii vă pun cel mai mult în dificultate?”, vor ajuta specialistul dezvolte un plan individual și ideal pentru dumneavoastră.

Testare de auz Video-otoscopie

Testare de auz - Examen video-otoscopic

Specialistul va examina conductul auditiv extern și timpanul cu ajutorul unui video-otoscop, pentru observarea unor posibile anomalii anatomice (cerumen, corpuri străine, infecții).

Timpanograma

Testare de auz - Timpanogramă

Impedanţa acustică a urechii reprezintă opoziţia întâlnită de undele sonore în propagarea lor prin urechea medie şi internă, opoziţie ce se poate înregistra la nivelul timpanului.
Timpanometria poate fi privită ca o modalitate de evaluare a felului în care energia curge prin urechea externă şi medie spre cohlee. Reprezentarea grafică a timpanometriei poartă denumirea de timpanogramă. Aspectul și parametrii curbei furnizează informații consistente despre tipul patologiei urechii medii, permițând adesea un diagnostic diferențial de precizie.
Mecanismul de protecție al celulelor ciliate interne este reprezentat de mecanismul reflex al muschiului scăriței, reflex ce se declansează în urma unei stimulări sonore puternice. La om, singurul reflex care se declanșează în urma stimulării acustice este reflexul stapedian. Prezența acestuia are o semnificație diagnostică mai mare decât absența lui.
Protocolul de testare presupune fixarea în CAE a unei sonde care produce presiune, urmând ca urechea să fie stimulată acustic pentru determinarea pragului reflexului stapedian.

Audiograma tonala si vocala

Testare de auz - Audiometrie tonală și vocală

Examenul audiologic se realizează cu ajutorul audiometrului, în camere/cabine insonorizate, construite pentru ca nivelul zgomotului ambiant să fie suficient de scăzut pentru a nu jena perceperea sunetelor de test și pentru a nu perturba atenția subiectului. O senzație auditivă rezultă din stimularea sistemului auditiv printr-un sunet pe care subiectul il semnalizează indiferent de cât de încet îl aude. Se testează separat auzul de la fiecare ureche, în conducere aeriană și osoasă. Evaluarea auzului pentru tonuri pure oferă informații despre sensibilitatea auzului, dar numai informații limitate în ceea ce privește capacitatea de comunicare interumană. Este evidentă necesitatea evaluării prin stimulare specifică. Vorbirea poate fi detectată la nivele de intensitate mai mici decât este necesar pentru înțelegerea cuvântului iar gradul de înțelegere este legat de intensitatea și tipul semnalului. Scopul audiometriei vocale este de a permite măsurarea capacității subiectului de a înțelege comunicarea interumană. Rezultatul acestor două teste îl constituie audiograma.

Consiliere și orientare protetica

Testare de auz - Consiliere și orientare protetică

Rezultatele testării de auz sunt afișate sub formă de grafic. Specialistul utilizează rezultatele pentru a recomanda aparatele auditive Phonak corespunzătoare. Audiograma reprezintă un mijloc important de a obține informații despre simptomele dvs. și, uneori, chiar și despre cauzele pierderii de auz.

Ce este o audiogramă?

Audiograma este graficul rezultat în urma unei testări de auz. Subiectul este instruit să răspundă ori de câte ori aude tonul, indiferent de cât de încet îl aude (chiar și atunci când doar are impresia că îl aude), fiecare dintre aceste răspunsuri fiind înregistrate pe grafic. Audiograma este folosită pentru a identifica gradul hipoacuziei, comparativ cu un normoacuzic. De asemenea, aceasta ne indică intensitatea la care sunetele devin deranjante – pragul de disconfort (UCL = Uncomfortable Loudness Levels).

Graficul este reprezentat în sistem de notație cartezian, în care pe abscisă sunt notate frecvențele (între 120 Hz și 8000 Hz) iar pe ordonată sunt notate intensitățile semnalului-test, exprimate în dB HL (Hearing level = nivel de auz). Gradul hipoacuziei se obține făcând media aritmetică a intensităților atribuite frecvențelor conversaționale (500 Hz, 1000 Hz, 2000 Hz). Astfel, pragurile situate sub valoarea „0” reprezintă scăderea sensibilității auditive față de valoarea ideală.

Audiograma - Grafic

Interpretarea audiogramei

Audiograma este folosită pentru a compara gradul hipoacuziei și frecvența pierderii. Aceasta este un sistem de notație cartezian, în care pe abscisă sunt notate frecvențele ( între 120 Hz și 8000 Hz) iar pe ordonată sunt notate intensitățile semnalului-test, exprimate în dB HL (Hearing level = nivel de auz). Pragurile de la 0 la 20 dB sunt considerate a fi niveluri normale de auz la persoanele în vârstă. Toate rezultatele aflate sub acest interval indică existența unor deficiențe auditive.

  • Hipoacuzie ușoară 20-40 dB HL

    • Nu mai puteți auzi sunetele slabe iar conversațiile în medii zgomotoase sunt mai greu de înțeles.

    Hipoacuzie moderată 41-70 db HL

    • Nu mai puteți auzi sunetele moderate, iar înțelegerea vorbirii în medii zgomotoase și de la depărtare devine tot mai dificilă.

    Hipoacuzie severă 71-95 db HL

    • Trebuie să rugați interlocutorul să vorbească mai tare iar conversațiile de grup sunt extrem de dificile.

    Hipoacuzie profundă – mai mult de 95db HL

    • Auziți doar zgomote foarte puternice iar comunicarea este imposibilă fără aparate auditive sau implant cohlear.

Valoarea de 100 dB nu trebuie considerată ca fiind pierdere totală a auzului (cofoză), deoarece urechea umană prezintă un domeniu dinamic de intensitate de la 0 dB la 120 dB.